Overblog
Editer l'article Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
13 décembre 2014 6 13 /12 /décembre /2014 19:14

Ômuaraa i nià i te Tumu Parau

HÖ MAI NA TA Ù INU (Ioane 4, 7)

Te huriraa ia i täpeàhia mai no teie reo to Ietu i nià i te vahine tämäria i te hiti o te âpoo pape i te hoê òire o Titara to na iòa. O te tumu parau atoà ia no ta tätou pureraa tau tei faarirohia èi pureraa no te hoêraa o te mau maru metia o te ao nei no teie mätahiti 2015. E faanahoraa teie tei nä roto mai i te âmuitahiraa o te mau Ètärëtia o ta tätou e âpee noa nei i te mau ômuaraa

mätahiti atoà, no te haapäpüraa ia e, tei roto atoà tätou i teie âmuitahiraa. Âreà te faufaa no te pure aniraa i te Atua no te faatupuraa i te hoêraa, eita te reira e tano ia tuuhia i roto i te mätau e te rave peu noa. No te mea, eere roa atu te parau no te hoêraa i te tahi òhipa oti noa. Ua ìte hoì tätou e, e hinaaro no te Atua te tupuraa te hoêraa no te mau nünaa atoà, e tuhaa atoà rä ta tätou ta te taata nei. Teie ta tätou tuhaa e rave no te täutururaa i te Atua ia tupu to na hinaaro i nià i te fenua nei, i roto i te mau fenua e te mau nünaa atoà o teie nei ao. Inaha, mai ta tätou hoì i ìte, aita roa atu te rauraa e haafifi nei i te tupuraa no te hoêraa. Nä roto ia Ietu e te vahine tämäria, e piti teie nau nünaa e färerei nei i roto i te tahi taime manaò-òre-hia o to räua

oraraa. Âti-Iuta te tahi, e Tämäria te tahi. Piti atoà ra, e nünaa no te Atua. E hia vai to te tahi no te mea ua noaahia i te poìhä ta te àhu o te mahana e te ätea atoà o te èà i haerehia mai, i faatupu. E tii pape to te tahi no te mea e hinaarohia no te oraraa o te ùtuafare. E inaha, e parau tumu e te faufaa rahi to te pape i roto i te oraraa o te taata i roto i to na täatoàraa. No te vai e na te vai räua i haafärerei, noa atu ia ta te tahi täutururaa i te tahi i te faaâpïraa i ta na hiòraa i te oraraa e tae noa atu i te ôpuaraa faaora a te Atua no te mau nünaa atoà o te ao nei. E òhipa maere mau ä ia tei tupu, tei roto räua toopiti atoà ra i te ère i tae ai i pïhaì iho i te âpoo pape. To na tänoraa mau, na teie pape âpoo e faaî i to räua ère. Âreà te òhipa i tupu, ua hoì teie vahine, eiaha ua î ta na pätete i te pape, ua î rä o ia i te tahi pape o tei òre roa o ia e

manaò e, o te reira aè te noaa mai ia na. Haamanaò noa na e, i to te vahine parauraa ia Ietu e, e aha òe e te Âti-Iuta na i ani mai ai ia ù i te pape, aita hoì te Âti-Iuta e au i to Tämäria. Te nä ô atu ra Ietu e : Ahiri òe i ìte na i ta te Atua höroà i höroà mai na, e tei parau atu ia òe na e, «Hö mai na ta ù ïnu, ua äni mai òe ia na, e ua höroà ò ia i te pape ora na òe ». Te auraa, ua hoì teie vahine e te pape ora o ta Ietu iho i höroà. E tere faaî pätete to teie vahine. O to na rä âau ta Ietu i faaî i te pape o të tià i te pïhaaraa e tae noa atu i te ora mure òre Te ìteraa i ta te Atua i höroà, e te färiiraa i ta na Tämaïti, o te mea ia i riro ei täuturu i teie vahine i te färiiraa i te tomo i roto i te ôpuaraa ora a te Atua, o ta te pape e haamanaò noa mai ra. Ia ui rä hoì tätou i teie mahana, i mua i te rahiraa ïnu e ùme noa nei i te âau o te taata ia rätou ra i teie mahana, e aha mau na te pape i òre ä te nünaa Mäòhi i ïnu atu ra. E aha mau na te auraa no tätou i teie mahana, i nià i teie fenua Mäòhi Nui, e aha mau na te pape o te ïnu puupuuhia nei e tätou, e tei riro ei haafifi i te tupuraa maitaì o te oraraa ùtuafare o te taata. Te rauraa e ùànaraa o te mau fifi âmahamaha tei pïhaa mai nä roto i te oraraa ùtuafare, tahe tià atu ai nä roto i te oraraa vaamataeìnaa, e tae noa atu i te muriavai o te oraraa faaroo. Hoê änei pape ta tätou e ïnu nei, e aore ia, aita änei te rau o te pape i faarau atoà i ta tätou hiòraa i te Atua e ta na ôpuaraa faaora no teie nünaa Mäòhi. Haamanaò noa na, mea nä hea to tätou tähitohitoraa e ta tätou haamere-noa-raa i te pape Mäòhi i tae roa te tahi pae i te parauraa, e maì, e pohe te taata ia ïnu i taua pape ra. Òia mau änei hoì. Ahiri e, e noaa na ta tätou pärahirahiraa i raro e fëruri rii aè e, mai te vahine Tämäria i faaïnuhia e Ietu i te Aroha e te Here o te Tumu Nui, e tei pïhaa noa i roto i to na âau, èita e òre, àhiri e ïnu faahou na tätou i te Aroha e te Here o te

Tumu Nui, ta te faaroo Mäòhi mau e täuturu nei ia tätou i te färiiraa i te reira, èita e òre e tupu mau ä teie hoêraa ta te Atua i hinaaro nä mua no tätou e te nünaa Mäòhi, torotoro tià atu ai nä roto i te rauraa o te mau nünaa atoà o teie nei ao.

Partager cet article
Repost0

commentaires

Présentation

  • : Le blog de tiamaitai.over-blog.com
  • : Te titauraa ia noaa te Aroha i te taata, e hinaaro te reira no te Atua, aita anaè e aroha i rotopü te taata e te taata, te faaìte noa ra te reira e aita ä to te Atua parau i tae atu ra e i aahia atu ra i roto i te reira pupu taata. Areà te taata e faatupu i te hau, ua riro ia èi tamarii nä te Atua. To na ìteraa te tahi mai ia na ra te huru e taua huru ra no te Atua ia. Eere änei te huru oraraa teie ta te Atua e hinaaro nei ia noaa i te taata, ia tupu te mea ta te Atua e hinaaro nei, i
  • Contact

Recherche

Liens